Scoala de vara in Parohia Sf. Stefan din Corpadea

Activitățile dedicate micilor creștini s-au desfășurat în intervalul 1-12 august 2016. Pe parcursul celor 10 întâlniri copiii au descoperit lucruri noi despre credința ortodoxă și despre practicarea ei. 

 copii minunați

atenție sporită

 ateliere practice

 jocul mima

Catehezele pe suport electronic au folosit ca formă alternativă la modul clasic de învățare. Copiii au înțeles importanta lor reală, dragostea pe care Dumnezeu le-o poartă, cum pot ei să fie mărturisitori, să depășească momentele grele ale vieții, să prețuiască cele pe care Dumnezeu le-a creat si alte lucruri folositoare dezvoltării lor intelectuale si duhovnicesti.
Au fost organizate si ateliere practice, jocuri interactive si discuții pe anumite teme. După încheierea activităților cei prezenți au participat activ la slujba Paraclisului Maicii Domnului.

Tabăra cu cortul la Rogojel 2016

Cele doua asociatii ale tinerilor ortodocsi (ATCOR Cluj & ASCOR Cluj) în colaborare cu Parohia Rogojel și Săcuieu (Protopopiatul Huedin), și cu implicarea Protopopiatului Cluj I (din care face parte și Parohia Ortodoxă Corpadea) au organizat în perioada 18 – 22 iulie 2016 o tabără destinată adolescenților cu vârste între 12 – 17 ani 
După sosirea în tabără și instalarea corturilor a avut loc Adunarea de Bun-Venit. Participanților li s-au asigurat materiale de tabără, materiale pentru ateliere, diplome, cărţi, etc. Din program amintim ateliere, drumeţie, jocuri de grup, sport, rugăciune dimineaţa și seara, discuţii cu tematică duhovnicească, cântece la chitară, foc de tabără și alte activități specifice de tabără.
Din parohia noastră au participat 5 tineri care s-au remarcat prin buna creștere și dragostea pe care o manifestă față de ceea ce înseamnă atitudinea de creștin practicant.

Școala de vară în Parohia Ortodoxă Corpadea

         Dragi părinți și bunici,
         Vara este timpul cand satul nostru este mai plin de viață decat de obicei. 
Grija pentru cei mici este prioritară în fiecare familie iubitoare, prin urmare timpul petrecut cu folos este foarte important. 
         In fiecare după amiază de luni-vineri, între 1-15 august, Parohia noastră va organiza Scoala de vară:
Locația- Biserica parohială
Vom picta, vom colora, vom viziona materiale interactive și alte activități distractive.

       Pentru o mai bună organizare vă rog să-i anunțați pe copiii care doresc să participe. Dacă nu ne întalnim la biserică, pe drum sau pe uliță...mă puteți anunța telefonic la nr 0740025103 sau prin email la adresa parohia.ortodoxa.corpadea@gmail.com
Dacă sunt si tineri interesați de voluntariat...

Vă așteptăm cu drag.

Biserica Ortodoxă din Corpadea: vedere panoramică şi tur virtual

http://corpadea.biserici-vazute-de-sus.ro/


Accesând linkul de mai sus puteti vizualiza turul virtual al bisericii parohiale şi exteriorul acesteia filmat dintr-un plan inedit.    

Praznicul Naşterii Domnului. Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Anul acesta pe lângă darurile obişnuite, cei mici au primit şi o icoană care să le amintească de praznicul sfânt al Naşterii Domnului. Numim icoana "fereastră spre Dumnezeu Cel Întrupat" şi privind spre seninătatea şi privirea micilor colindători ne-am amintit de cuvintele Mântuitorului: "a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor". Am speranţa că peste ani îşi vor aminti cu drag de această zi.
Mulţumesc şi celor care au facut posibil acest lucru, tinerilor părinţi Mihai şi Monica Stan. 

Evenimentele anului 2015. IPS Andrei în mijlocul credincioşilor ortodocşi din Corpadea

În duminicia a treia după Rusalii Mitropolitul Clujului a oficiat Sfânta Liturghie în mijlocul credincioşilor din parohia clujeană Corpadea. Din soborul care a slujit alături de ierarh au făcut parte preoţi din Arhiepiscopia Clujului. La finalul slujbei, Înaltpresfințitul Andrei a binecuvântat noua casă parohială construită recent, pe locul celei de dinainte. Pentru implicarea în lucrările efectuate la aceasta, părintele paroh Mihai Pop a fost ridicat la rangul de iconom. Biserica ortodoxă din Corpadea a fost construită între anii 1971-1974 şi a fost sfinţită de vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu.

 

https://www.youtube.com/watch?v=dLvZmUzSCxk


http://radiorenasterea.ro/mitopolitul-clujului-in-mijlocul-credinciosilor-din-parohia-clujeana-corpadea/

Paraclisul Maicii Domnului

          Postul Adormirii Maicii Domnului a fost si anul acesta un prilej de apropiere de rugaciune, de smerenie si de dragoste frateasca. Ne-am apropit de Maica Domnului careia i-am cerut mijlocirea si ajutorul in necazurile si incercarile noastre rugandu-ne impreuna: Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor; că toate le poţi, ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu fericită. 
          O bucurie aparte a fost prezenta Mariei si a Ioanei, doua vlastare tinere apropiate bisericii din satul nostru. O rugaciune izvorata dintr-un suflet curat, un glas cristalin de copil ne-a amintit celor prezenti cuvintele Mantuitorului: "Lasati copiii sa vina la mine ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor"
Jertfa lor a fost rasplatita cu o icoana a Maicii Domnului care sper ca le va aminti peste ani ca inaintea lui Dumnezeu toti suntem fii si mostenitori ai Imparatiei Sale.

Vesnica pomenire

  Sambata 24.03.2012, credinciosii Parohiei Ortodoxe din Corpadea au inaltat o rugaciune pentru sufletul adormitului intru Domnul Jucan Valean. Credincios apropiat al Bisericii noastre si iubitor de vesnicie, a trecut la cele vesnice avand varsta de 84 ani.

          Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.

Postul Mare. Aspecte duhovnicesti si liturgice

            Postul este şi rămâne un mijloc de mântuire şi de desăvârşire morală. El potoleşte patimile trupeşti şi în­tăreşte voinţa. Pentru că, asa cum subliniaza Sfinii Părinţi, "hrana tre­buie dată trupului nu pentru satisfacerea plăcerii, ci spre satisfacerea slăbiciunii", pentru că "cei care se împărtăşesc din mâncări din alte pricini, se vor osândi ca cei care s-au dedat desfătării". Postul este un mijloc de înălţare sufletească, el îl uşurează pe creş­tin de toate ispitele, de povara uneltirilor celui viclean. El este o jertfa bineplacută lui Dumnezeu, un act de cult, de pocăinţă. Este o con­ditie pentru dobândirea sfinţeniei. În concepţia ortodoxa între post şi sfin­ţenie există o relaţie strânsă, de aceea îi re­prezentăm pe sfinţi întotdeauna cu chipurile slabe, subţiate şi transfigurate datorita postului.

Postul, ca abţinere de la mancare, bautura şi pofte trupesti, nu este singurul mijloc de desavarsire. El trupesc trebuie dublat negreşit de cel sufletesc, de rugăciune, de milostenie şi de orice faptă bună. Doar astfel el este un post deplin. Postul reprezintă o parte esentială a vieţii credincioşilor. Viaţa creştinului se sprijină în această perioadă pe post, pocăinţă şi împărtaşire, trei acte care se întregesc şi se condiţionează reciproc. Este o perioadă în care trebuie să ne recâştigăm nobleţea duhovniceasă. În aceasta stă ascunsă măreţia lui Dumnezeu.

Este vorba despre nobleţea duhovnicească ca superioritate duhovnicească, ca starea de jertfa. Un suflet nobil are pretenţii numai de la sine însuşi, iar nu de la ceilalţi. Se jertfeşte pentru ceilalţi, fără să aştepte răsplată. Uită tot ce da, dar işi aminteşte până şi cel mai mic lucru care i se da. Are mărinimie, smerenie, simplitate, lipsă de interes, cinste... le are pe toate. Are cea mai mare bucurie şi veselie duhovnicească. Nobleţea duhovnicească are Harul lui Dumnezeu. Acolo unde există nobleţe, lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. Nobletea este dreptate duhovniceasca. De aceea omul care are nobleţe duhovnicească nu este supus legii pentru că legea nu este pusa pentru cel drept.

Nobleţea este în afara logicii pentru că ea caută dreptatea duhovniceasca. Nu poţi raţiona dragostea, smerenia, mărinimia. Logica distruge simtămintele, pentru că a te smerii, a căuta mai întâi binele pentru cel de lângă tine este împotriva logicii. Este greu  să fii smerit şi întotdeauna să te jertfesti, să rămai netulburat cand altul te deranjează. Nimic altceva nu-L înduioseaza atât de mult pe Dumnezeu ca nobleţea. Ea este receptorul Harului dumnezeiesc. Atunci omul se înrudeşte cu Dumnezeu, se uneşte cu El.

Sfantul Ioan Scararu spune aftfel: Nu vom fi acuzaţi pentru că n-am făcut minuni, pentru că n-am fost teologi, pentru că n-am avut vedenii, dar va trebui să dam seama lui Dumnezeu pentru ca nu ne-am plâns păcatele. Aceasta este perioada postului: de întoarcere, de schimbare, de binecuvântare.

Rânduieli liturgice specifice Postului Mare.

Postul Mare este încadrat din punct de vedere al anului bisericesc în perioada Triodului. Este o  vreme de pregatire pentru întampinarea celei mai mari sarbatori crestine, Învierea Mantuitorului Iisus Hristos. Această perioadă comemorează şi actualizează slujirea arhierească a Mantuitorului Hristos, îndeplinită mai ales prin Jertfa de pe cruce. Este vreme de pocainta, post şi rugăciune pentru ca primind curăţire de pacate ca să-L intampinam pe Hristos cel inviat.  

Din cei peste 20 de autori ai Triodului, amintim pe cei mai renumiti imnografi, intre care majoritatea apartin secolelor VIII si IX, ca: Andrei Criteanul, Ioan Damaschinul, Iosif, Teodor si Simeon Studitul şi alţii. Compoziţiile lor imnografice au fost adunate în cartea numita Triod de catre Teodor si Iosif Studitul, in prima jumatate a secolului al IX-lea, dar cartea a primit adaugiri pana in secolul al XIV-lea.  Triodul imbină pregatirea liturgică cu pregătirea duhovnicească a creştinilor. Frumuseţea şi sobrietatea slujbelor face ca aceasta perioadă să fie de o trăire atât de puternica, pentru ca cel care se apropie cu credinţă să simtă în toată fiinţa cea mai înaltă traire spirituală.

Slujbele Postului Mare constituie un adevarat tezaur al credinţei noastre ortodoxe. Acestea  il transforma pe credincios cu puterea credintei, a rugaciunii si a faptelor bune si-l trimite la lupta cu demonii si cu patimile sale. Tonul general este de rugăciune, smerenie şi pocainţă. Slujbele Postului celui Mare exprima regretul credinciosului pentru îndepărtarea de la poruncile lui Dumnezeu, cer îndurarea lui Dumnezeu pentru redobandirea fericirii pierdute,şi preamăresc postul ca pe un mijloc de dobandire a mântuirii, pregătindu-i pe creştini pentru luminata zi a invierii.
 

Postul Mare este prin excelenţă perioada pocăinţei. Nu se poate concepe înviere fără pocainţă dar nici pocainţă nu se face decât spre înviere. Intrăm în această atmosferă a pocăinţei rugându-L pe Mântuitorul să ne deschida uşile ei tainice, zăvorâte de pacat: "Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă. Că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş un trup cu totul spurcat. Ci, ca un îndurat, curaţeşte-l pe el de toată necurăţia". În această perioadă creştinul se îndreaptă cu încredere spre Maica Domnului: "În calea mântuirii îndreptează-mă, de Dumnezeu Nascatoare, căci, cu pacate grozave, mi-am spurcat sufletul şi în lenevire mi-am cheltuit toata viaţa mea; ci, cu rugaciunile tale, spala-mă de toată necurăţia". O altă cântare edificatoare în acest sens: "La mulţimea faptelor mele celor rele, cugetând eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoşata zi a judecăţii; ci, îndrăznind spre mila milostivirii Tale, ca David strig Ţie: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta". Din această clipă, care nu este o simplă aducere aminte, ci o profundă cutremurare, începe procesul pocăinţei. 

Una din cele mai valoroase slujbe este Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Cretanul. Se remarca prin mulţimea stihurilor şi troparelor (250 de tropare), prin profunzimea sentimentelor pe care le exprima. O plângere de pocăinţă care ne vorbeste despre adancimea pacatului, tulburand sufletul cu jalea, căinţa şi nădejdea. Nicio altă confesiune creştină nu are o capodoperă de cult ca acest canon de pocainţă, o comoara de simţire şi trăire religioasă, un mijloc de ridicare din umbra păcatului şi a morţii. Se cântă în primele patru zile ale săptamanii celei dintâi a Postului, apoi în intregime la denia din Joia săptămânii a cincea şi reda tema izbavirii din osânda păcatului prin umilinţă şi fapte bune: De unde voi începe a plange faptele mele cele ticăloase? Care începere voi pune, Hristoase, tânguirii acestei de acum? Ci, ca un milostiv, dă-mi iertare greşelilor. Părerea de rău deschide izvorul lacrimilor de pocăinţă: "Spală-mă, Stăpâne, în baia lacrimilor mele mă rog Ţie, albă făcând haina trupului meu ca zapada". 

 La fel de valoroasă şi de folositoare este Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, "Doamne si Stapanul vietii mele...". Aceasta poate fi socotită rugaciunea specifică a Postului. În slujbele din această perioadă ea apare şi revine mereu ca un refren. Această rugăciune  subliniază faptul că toate stradaniile noastre au ca scop iniţial eliberarea noastră de bolile duhovnicesti. Este vorba de păcatele sau patimile de care trebuie să ne ferim sau pe care  trebuie să le lepadam: trândăvia, grija de multe, iubirea de stăpânire şi grăirea în deşert. Aceste patru păcate sunt o cuprindere în sine a celor opt păcate capitale: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de argint, întristarea, mânia, trândăvia şi slava deşartă sau mandria.

În partea a doua a rugaciunii unde cerem sa ne impodobim cu virtuţi de seamă: curaţia, gândul smerit, răbdarea şi dragostea, deasupra situându-se putinţa de a ne vedea greşelile proprii si de a nu osandi pe aproapele nostrum. Şi aceste ţeluri pozitive sunt expresia celor şapte virtuţi capitale: întelepciunea, dreptatea, curajul, tăria, cumpătarea, credinţa, nădejdea, dragostea. Acestor capodopere ale literaturii imnografice se mai adauga cântarea Monahiei Casia, cunoscută în cărţile de cult sub denumirea "Doamne, femeia aceea ce căzuse în păcate multe", pe care o auzim în Săptămâna Patimilor, un strigăt de pocainţă, plin de smerenie şi de nădejde în îndurarea lui Dumnezeu.

Pornind de la usile pocaintei care ni se deschid, auzind îndemnul condacului din Canonul cel Mare: "Suflete al meu, suflete al meu, scoala-te pentru ce dormi", trecand prin baia canonului de pocainţă şi însoţind pocăinţa noastră de rugaciune Sf. Efrem Sirul, ajungem la dobandirea starii celei dintai. Ajungem la inviere, la eliberarea de păcat şi ridicarea ei în slavă. Numai în stare de curaţie şi lumină putem sa-l primim pe Hristos cel inviat. Să păşim înspre Marele Post ascultând cântările bisericeşti care ne îndeamna: "Primăvara Sfântului Post, care luminează trupurile şi sufletele tuturor... să o începem luminat, strălucind în razele sfintelor porunci ale lui Hristos, Dumnezeul nostrum… ca să ajungem luminaţi la sfânta şi de a treia zi a Învierii". 

Să ne ridicăm din patimi, încercând cu post, cu rugaciune şi cu milostenie scara celor patruzeci de zile ale Marelui Post, crescând duhovniceşte în credintă, în dragoste şi în nădejdea mântuirii, până ce vom ajunge înaintea lui Hristos Cel Înviat şi în lumina cea neapusă a Preasfintei Treimi.

surse: http://www.crestinortodox.ro/religie/nobletea-duhovniceasca-99472.html http://www.crestinortodox.ro/paste/postul-pastelui/invatatura-despre-post-biserica-ortodoxa-71105.html

http://www.crestinortodox.ro/religie/pocainta-inviere-triod-69607.html

Binele, intre autentic si fals

           

                 Binele autentic, cel pe care îl ilustrează Sfântul Nicolae, este concret şi imediat. Nu exploatează interesat speranţa cuiva. Nu se joacă nici cu aşteptările concrete ale celor aflaţi în nevoie. Binele nu este cinic şi cu atât mai puţin ipotetic. Manifestarea lui nu îmbracă haine stridente, nu se dă în spectacol şi nici nu îşi face reclamă. Practicat cu bună credinţă, binele nu este nici indecent, nici zgomotos, nu te obligă, nu te scoate dator şi nici nu te manipulează. Unica exigenţă a binelui faţă de cei care îi simt efectele: să facă la rândul lor bine. Altfel decât răul, care se înmulţeşte prin contagiune infecţioasă, binele sporeşte prin urmarea în cunoştinţă de cauză a exemplului. Şi tot spre deosebire de rău, care ademeneşte, binele convinge şi motivează. Este un capital care, bine plasat, poate aduce profit. În ciuda evidenţelor descurajante, pe această putere a binelui ar trebui să mizăm. La urma urmelor, dacă suntem în halul de acum, asta se datorează nu doar celor care au făcut imens de mult rău, dar nu mai puţin celor care nu au făcut destul bine.

Radu Preda, Puterea Binelui

sursa : http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/puterea-binelui

Vesnica pomenire

            Vineri 30.11.2012, credinciosii Parohiei Ortodoxe din Corpadea au inaltat o rugaciune pentru sufletul adormitului intru Domnul Simionas Ioan. Credincios apropiat al Bisericii noastre si iubitor de vesnicie, a trecut la cele vesnice avand varsta de 87 ani.

          Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca

Întrunirea cercului preoţesc "Apahida"

                Duminică 18 noiembrie, începând cu ora 16, la Parohia Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Apahida a fost săvârșită Sfânta Taină a Maslului. Un număr de șapte preoți din cercul preoțesc "Apahida" au fost alături de credincioșii acestei parohii, care s-au adunat în rugaciune pentru dobândirea sănătății sufletești și trupești.S-a pus astfel în practică îndemnul pe care membrii Sfântului Sinod l-au adresat credincioșilor prin pastorala citită la Sfânta Liturghie.

                Deoarece ne aflăm în plină perioadă de pregătire pentru Praznicul Nașterii Domnului, părintele Rednic Georgel de la Parohia Cojocna a rostit cateheza aferentă primei duminici din acest post. Astfel credincioșii au aprofundat și învățat anumite aspecte legate de Sfânta Scriptură. 

               Următoarea întâlnire a cercului preoțesc Apahida va avea loc duminică, 25 noiembrie, la Parohia Ortodoxă Cojocna.

Vesnica pomenire

Vineri 16.11.2012, credinciosii Parohiei Ortodoxe din Corpadea au inaltat o rugaciune pentru sufletul adormitului intru Domnul Ghingheli Alexandru si pentru intarirea familiei greu incercate.
          Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca

Luminatia- 1 Noiembrie

Luminaţia e ziua Lor: străbunicul şi străbunica, bunicul şi bunica. Ziua în care ei ies din partea întunecată  a lumii fizice şi intră în lumina gîndului şi a aducerii aminte. Pater Apolinar, călugăr franciscan, explică semnificaţia “iluminaţiei” ca fiind “o zi a aducerii aminte, a reculegerii şi rugăciunii pentru sufletele celor dragi, care nu mai sînt printre noi. 

De Luminaţie poţi spune că patria e un petec de pămînt care nu-ţi este indiferent. Un petec de pămînt de doi metri pătraţi de care îţi este drag şi, mai tîrziu, îţi este frică. Îţi este drag pentru că te duci des să-l vezi şi să spui o rugăciune în cuprinsul lui. 

Dar, de Luminaţie, laşi totul de-o parte şi faci un lucru neînsemnat, un gest mărunt: cu flori şi lumînări în mînă urci poteca spre cimitir, cu copiii tăi alături. Îi duci şi pe ei şi le arăţi locul care nu-ţi este indiferent, pentru ca mai tîrziu să ştie fără ezitare unde este. Să nu greşească, să nu li se bîlbîie paşii, cînd va fi să vină singuri.

Acolo, lîngă mormînt, flacăra lumînării se face lentilă. Dacă te uiţi prin ea vezi chipul tatălui tău. Şi vezi chipul mamei tale. Flacăra lumînării e o „gaură în peretele Raiului”, cum spunea un poet. 

“O sărbătoare de suflet, un moment în care fiecare om, indiferent de credinţă, se gîndeşte o clipă la morţii săi şi prin ei la sine ca la un suflet aflat temporar în lumea reală”, Pr.Teofil. 


sursa: http://sareinochi.com/2011/11/01/luminatia/

„Ca să iubeşti, trebuie să crezi, să rabzi, să te înfrânezi, să te smereşti”

            „În iubire se întâlnesc toate virtuţile făptuitoare şi contemplative. Căci cine iubeşte pătrunde în celălalt şi îl cunoaşte. Dar nu iubeşte cu adevărat cel ce mai are o ştirbire în starea morală a sufletului său. Ca să iubeşti, trebuie să crezi, să rabzi, să te înfrânezi, să te smereşti, să combaţi prin toate egoismul tău, să nădăjduieşti în câştigarea iubirii celuilalt.”
(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 580 la Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, în Filocalia VIII, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, p. 265)

sursa- http://www.doxologia.ro/notele-parintelui-staniloae/ca-sa-iubesti-trebuie-sa-crezi-sa-rabzi-sa-te-infranezi-sa-te-smeresti

Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat.

Duminica 7 octombrie 2012 a avut loc Sfanta Taina a Botezului prin care prunca Sopterean Daria Ioana a primit harul si binecuvantarea lui Dumnezeu. Cu aceasta ocazie deosebita credinciosii parohiei noastre au avut bucuria de a o intampina in randul crestinilor ortodocsi.
Uram micului crestin, familiei si nasilor multa sanatate si fericire.

Crucii Tale ne inchinam si Sfanta Invierea Ta o laudam si o marim

          Cu toate ca atrecut ceva timp de la inaltarea acestei troite, am socotit ca nu este prea tarziu sa ii multumesc domnului Rusu Ioan si familiei acestuia pentru darul facut Bisericii noastre in prag de mare Praznic. In anul 2010, in ziua Praznicului Intrarii Domnului in Ierusalim, aceasta troita a fost sfintita. Ea vegheaza de atunci asupra celor care calca pragul bisericii dar si a celor care trec pe drumul principal al satului.  Pe parcursul timpului, eu personal inaintea acestei troite mi-am pus intrebari care atunci nu aveau raspuns, dar tot inaitea ei mi-am pus nadejdea in Cel care ne-a rascumparat prin Sfanta Sa Jertfa. Toate acele intrebari au primit raspuns...o concluzie care ne poate servi tuturor: Cautati imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte vi se vor adauga voua!
Ii multumesc domnului Rusu Ioan si familiei, dorindu-le tot binele de la Bunul si Milostivul Dumnezeu.

Doamne, iubit-am frumuseţea casei Tale şi locul unde sălăşluieşte slava Ta. Ps 25,8

             Aduc multumiri domnului Sabo Vasile pentru efortul depus in realizarea confectiei metalice din gardul Bisericii. Apreciez nu doar stradania acestuia cat si motivatia actului sau; si anume ca un fiu al satului nu uita ca la un moment dat a crescut la umbra acestui locas al lui Dumnezeu.
Sunt sigur ca gestul sau va fi apreciat de credincioasii acestei parohii, dar mai ales de cel care cu recunoastinta scrie aceste putine randuri.

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti.

Cati in Hristos v-ati botezat in Hristos v-ati si imbracat!

            Duminica 9 septembrie 2012 a avut loc Sfanta Taina a Botezului prin care pruncul Pastina Matei Catalin a primit harul si binecuvantarea lui Dumnezeu. Cu aceasta ocazie deosebita credinciosii parohiei noastre au avut bucuria de a-l intampina in randul crestinilor ortodocsi.
Uram micului crestin, familiei si nasilor multa sanatate si fericire.

Curiozităţi- Icoana Maicii Domnului cu trei maini

Icoana Maicii Domnului cu trei maini este o icoană de iconostas, foarte veche care se află în prezent la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos.  Initial era o icoana realizată întru totul dupa canoanele iconografice. Potrivit traditiei, aceasta icoană a Maicii Domnului era zestrea de familie a Sfîntului Ioan Damaschin fiind păstrată în casa din Damasc a acestuia. Ca un reper istoric vorbim de perioada anilor 705-715.

După ce Sfântul Ioan Damaschin a ţinut cuvântările pentru apararea icoanelor, iconoclastii i-au taiat mâna dreapta. Atunci Sfantul Ioan a cazut înaintea acestei icoane a Maicii Domnului, cerand sa-l vindece. Maica Domnului a vindecat mâna Sfantului, care s-a alipit în chip minunat la locul ei. Drept mulţumire şi recunoştinţă, Sfântul Ioan a adaugat la icoana Maicii Domnului o mână din argint în partea de jos a icoanei, astfel încât dă impresia că Maica Domnului are o a treia mână.

Până în secolul al XIII-lea, icoana a fost pastrata în Mănăstirea Sfântului Sava, când Sfântul Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei a venit aici in pelerinaj, iar părinţii mănăstirii i-au daruit-o ca binecuvantare. Acesta a luat icoana în Serbia, iar mai apoi, în chip minunat a ajuns în Sfântul Munte Athos. Acest tip de icoana există chiar şi în ţara noastră, în special în nordul Moldovei. Pomenirea icoanei Tricherousa se face odata cu praznicul Sfântului Ioan Damaschin.